Mult așteptata lege privind procedura insolvenței, Legea 85/2014, a fost publicată pe 25 Iunie în Monitorul Oficial nr. 466/2014 și a intrat în vigoare, Sâmbată, 28.06.2014.

Ca parte a “Proiectului Reformei Judiciare din România” început în 2006, noul Cod al Insolvenței reprezintă un pas important în modernizarea sistemului legislativ românesc, împreună cu celelalte coduri adoptate în anii anteriori (Codul Civil în Octombrie 2011, Codul de Procedură Civilă în Februarie 2013, Codurile Penale la începutul anului 2014).

Astfel, putem spune că o mare parte a sistemului judiciar din România a fost actualizat la standarde europene. Rămâne de văzut cum practicienii în drept și societatea civilă vor face față avalanșei de noi reglementări, cu beneficii evidente dar și cu o mulțime de controverse care trebuie clarificate în activitatea de zi cu zi.

Insolvența în România este un subiect fierbinte, mai ales ca anual 25.000 de companii se  declară insolvente. În ultimii 2 ani și 4 luni, și-au declarat insolvența 65.283 de companii, potrivit informațiilor oferite de Oficiului Național al Registrului Comerțuiui La acest nivel, România este țara cu cea mai mare rată de insolvență depășind Polonia și Ungaria.

Una dintre cauzele pricipale a numărului crescut de insolvențe, este criza economică dar și povara fiscală și birocrația copleșitoare. Nu trebuie neglijat aspectul legat de cât de ușor este să înființezi o firmă în România, în special o firmă cu răspundere limitată, în care asociații nu îsi asumă niciun risc sau faptul că statul însăși este unul dintre cei mai rău-platnici cauzând falimentul multor companii..

Revenind la noul cod al insolvenței, acesta a îmbunătățit procedura în instanță, prin stabilirea unor termene mai scurte și mai stricte sau prin stabilirea unor sancțiuni mai aspre pentru participanți, dar din păcate nu există beneficii reale pentru creditorii chirografari (cei mai mulți dintre clienții noștri străini dețin această poziție).

In orice procedură, fie faliment sau reorganizare, creditorii chirografari rămân pe ultima poziție la plată și de obicei nu primesc nimic, fapt confirmat recent chiar de președintele Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România. De aceea, ne sfătuim clienții să își aleagă cu grijăpartenerii de afaceri și să ia măsuri de garantare ale datoriilor.

Nu în ultimul rând, trebuie să menționăm că noua legislație în materie de insolvență nu revoluționează procedura în sine, ci mai degrabă reunește într-un singur cod toate reglementările în materie.

Cele mai importante noutăți introduse în codul insolvenței pot fi rezumate după cum urmează:

• Pentru prima dată au fost introduse principiile fundamentale ale procedurilor de insolvență;
• Testul creditorului privat, introdus de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-73/11 P, aplicat în special in materie de ajutor de stat referitor la reducerea creanțelor bugetare;
• Principiul super-priorității se referă la dreptul anumitor creditori ai unui debitor în faliment să primească plăți cu prioritate, chiar în fața unor creditori îndreptățiti la plăți prioritare; acest principiu se aplică unui creditor care oferă finanțare debitoarei după depunerea cererii de intrare în faliment;
• Introducerea insolvenței unui grup de societăți, România fiind printe primele state europene care a inclus această prevedere; un grup de societăți fiind definit ca două sau mai multe companii interconectate prin control și/sau deținerea participațiilor calificate;
• Noua lege modifică substanțial prevederile privind concedierile colective în conformitate cu jurisprudența Curții Europene de Justiție (cauzele conexate C-235/10–C-239/10) și cu procedura prevăzută de Codul Muncii. Conform reglementărilor anterioare, încetarea contractului individual de muncă se putea face urgent de către administratorul judiciar, fără a fi necesară participarea la procedura de concediere colectivă.
• Legea reglementează și acordă o mare importanță instrumentelor de prevenire a insolvenței:
  • mandatul ad-hoc – procedură confidențială inițiată de debitor, prin care un mandatar ad-hoc desemnat de către instanță, negociază acorduri cu unul sau mai mulți creditori, în termen de maximum 90 de zile;
  • concordatul preventiv – acord între debitorul aflat în dificultate financiară și creditorii care dețin cel puțin 75% din valoarea creanțelor acceptate și necontestate, aprobat de judecătorul sindic, contract prin care debitorul propune un plan de redresare și creditorii debitorului sunt de acord să susțină eforturile acestuia de a depăși dificultățile financiare;
• În cee ce privește procedura deschiderii insolvenței și a procedurei în instanță, noua lege stabilește:
  • Un creditor va avea dreptul să ceară deschiderea procedurii de insolvență dacă creanța sa este scadentă de mai mult de 60 de zile. In vechea lege termenul era de 90 de zile;
  • Se stabilește o nouă limită de 40.000 RON atât pentru creditor cât și pentru debitor, pentru a demara procedura insolvenței. Legea veche prevedea o limită minimă de 45.000 RON doar pentru creditor;
  • Angajații pot cere deschiderea insolvenței dacă suma care trebuie recuperată e mai mare de șase salarii medii brute pe angajat;
  • Cererea va fi judecată de Tribunal în prima instanță și de către Curtea de Apel în a doua instanță. Decizia acesteia este definitivă;
  • Noi termene procedurale sunt stabiliete de lege: i) 7 zile ( în vechea lege termenul era de 10 zile) pentru a face apel împotriva deciziei în prima instanță. ii) durata procedurii de observație a fost limitată la 1 an cu posibilitatea de prelungire, pentru motive justificate ( vechea lege nu prevedea un termen al perioadei de observație); iii) un termen de 60 de zile pentru a plăti datoriile curente, apărute în timpul procedurii de insolvență, cu posibilitatea creditorului de a cere începerea procedura de faliment daca debitele curente nu sunt achitate în perioada menționată mai sus;
• Planul de reorganizare:
  • Durata planului de reorganizare nu poate depăși trei ani;
  • Modificarea planului, inclusiv prelungirea acestuia poate fi făcută oricând pe parcursul procedurii de reorganizare fără a depăși maximul total de 4 ani de la confirmarea inițială;
  • Planul este aprobat dacă majoritatea categoriilor de creditori aprobă planul și dacă cel puțin 30% din totalul posesorilor de creanțe votează pentru el (vechea lege nu prevedea dubla majoritate);
  • Creditorii sunt împărțiți în categorii: salarii; creditorii bugetari; creditorii garantați; creditorii chirografari, creditorii esențiali ( creditori chirografari care furnizează servicii, bunuri, materiale sau utilități fără de care debitorul nu își poate desfășura activitatea și care nu pot fi înlocuiți de un alt furnizor);
• Legea a introdus prevederi explicite cu privire la contractele de leasing și a creanțelor din contractele de leasing;
• Ca noutate, răspunderea administratorului special desemnat de către acționari pentru încălcarea limitărilor de drept, a fost introdus;

Noua lege se aplică doar pentru procedurile de insolvență începute după 28.06.2014. Procedurile începute sub legea veche 85/2006, vor continua să fie judecate în consecință.

În concluzie, din punctul nostru de vedere, beneficiile legii noi sunt doar minore. Cea mai salutată schimbare este cea a stabilirii valorii prag la 40.000 RON atât pentru creditor cât și pentru debitor. În acest mod, cererile abuzive ar putea fi limitate. De asemenea, noua dublă majoritate necesară pentru aprobarea planul de reorganizare vine în ajutorul creditorilor, în special al celor chirografari, intrucât această categorie deține de obicei cel mai mare procent din totalul creanțelor.

În concluzie, este legitim să afirmăm că noul cod al insolvenței este un pas înainte, un pas mic, dar important în stoparea insolvențelor abuzive și în accelerarea procedurilor în fața instanței.

Important! Noul cod al insolvenței nu prevede nicio dispoziție referitoare la insolvența persoanei fizice.

Pentru mai multe informații privind acest subiect sau orice alte întrebări, vă rugăm să contactați pe Mag. Raluca Mihaila L.L.M. raluca.cristina.mihaila@nhp.ro.