Sistemul judiciar din România

Sistemul judiciar
din România

August 01, 2014

Având la bază Legea nr. 304/2004, sistemul judiciar din România este structurat sub forma unei piramide. În vârful piramidei se află Înalta Curte de Casație și Justiție, apoi urmează Curțile de Apel și Curțile Militare de Apel, Tribunalele, tribunalele specializate, Tribunalele Militare și la baza piramidei, Judecătoria.

Judecătoriile – se află sub jurisdicția Tribunalelor și sunt localizate în orașele mari din România. În prezent, există 188 de Judecătorii. Acestea au competență generală de a judeca orice proces care nu este trimis în mod expres de lege sub jurisdicția altei Curți (ex. orice acțiune cu o valoare mai mare de 200.000 RON este judecată în prima instanță de către Tribunal; toate acțiunile legate de insolvență sunt judecate în prima instanță de Tribunal). O decizie dată de prima instanță de judecată poate fi atacată cu apel la următoarea instanță ierarhică.
Tribunalele – sunt organizate în fiecare județ din România și București și se află sub jurisdicția Curților de Apel. În total sunt 42 de Tribunale. Tribunalele sunt competente să judece în prima instanță, apel și recurs.
Curțile de Apel – au sub jurisdicția lor Tribunalele și Tribunalele specializate. În prezent sunt 15 Curți de Apel situate în regiunile importante ale țării.

Curțile de Apel judecă doar în Apel și Recurs în acțiunile civile. Ca primă instanță, Curtea de Apel este competentă să judece în acțiuni administrative care implică instituții central administrative (ex. Ministere) și în anumite acțiuni penale, prevăzute de lege.

Înalta Curte de Casație și Justiție – este instanța supremă în România, având sediul în București. Instanta este divizată în trei secții (civilă, penală și contencios administrates și fiscal), Completul de 5 judecători și Secțiile Unite.

Înalta Curte judecă doar în recurs. Totodată este competentă să judece recursuri în interesul legii – privind aspecte juridice soluționate diferit de instanțele de judecată și dă decizii preliminare privind interpretarea juridică a normelor neclare.

Etapele unui proces

Ca o regulă generală, fiecare acțiune trece prin două etape: prima instanță și apelul ( căi de atac ordinare). O a doua cale de atac (recursul extraordinar) poate fi introdus numai pe probleme de drept, în cazuri prevăzute în mod expres.

Există de asemenea tipuri de acțiuni care sunt judecate doar în prima instanță și în a doua instanță de recurs (ex acțiuni judecate în prima instanță de Curtea de Apel).

În cele din urmă, există proceduri speciale (ex. ordonanța de plată) în cazul în care împotriva deciziei primei instanțe se poate introduce doar o contestație în anulare.

În prima instanță, acțiunea este judecată de un singur judecător, în apel sunt doi judecători iar în recurs sunt trei judecători. Contestația în anulare este judecată de un singur judecător.

Nu în ultimul rând, în afară de recurs, există alte două căi extraordinare de atac: contestația in anulare (a nu se confunda cu contestația în anulare în cazul ordonanței de plată) și revizuirea. Aceste două căi de atac contestă o hotărâre pronunțată în recurs, în cazuri stipulate în mod expres de lege.

În ceea ce privește competența teritorială, ca o regulă generală, acțiunile trebuie depuse la instanța competentă în aria căreia pârâtul își are domiciliul sau sediul.

Codul de Procedură Civilă prevede, de asemenea, norme speciale de competență în diferite cazuri (ex. în cazul acțiunilor imobiliare, curtea competentă este cea în aria căreia se află clădirea sau terenul, în cazurile legate de asigurări curtea competentă este stabilită în funcție domiciliul persoanei asigurate).

Acolo unde legea prevede competență alternativă teritorială între diferite instanțe, părțile pot alege curtea competentă.

Întotdeuna ne sfătuim clienții să discute și să stabilească cu partenerii lor de afaceri, care va fi instanta competentă în cazul unui litigiu.

O acțiune civilă sub valoarea de 200.000 RON

O acțiune civilă cu a valoare mai mare de 200.000 RON

O acțiune administrativă judecată în primă instanță de Curtea de Apel

Autor: Mag. Raluca Marinescu
Pentru mai multe informații legate de acest subiect sau orice alte întrebări despre energia regenerabilă, vă rugăm să o contactați pe: Mag. Raluca Marinescu, LL.M. (raluca.marinescu@nhp.ro).

Edit Template

Politica de confidențialitate

Termeni & Conditii

Edit Template

۩ Judecătoriile – se află sub jurisdicția Tribunalelor și sunt localizate în orașele mari din România. În prezent, există 188 de Judecătorii. Acestea au competență generală de a judeca orice proces care nu este trimis în mod expres de lege sub jurisdicția altei Curți (ex. orice acțiune cu o valoare mai mare de 200.000 RON este judecată în prima instanță de către Tribunal; toate acțiunile legate de insolvență sunt judecate în prima instanță de Tribunal). O decizie dată de prima instanță de judecată poate fi atacată cu apel la următoarea instanță ierarhică.

۩ Tribunalele – sunt organizate în fiecare județ din România și București și se află sub jurisdicția Curților de Apel. În total sunt 42 de Tribunale. Tribunalele sunt competente să judece în prima instanță, apel și recurs.

۩ Curțile de Apel – au sub jurisdicția lor Tribunalele și Tribunalele specializate. În prezent sunt 15 Curți de Apel situate în regiunile importante ale țării.

۩ Înalta Curte de Casație și Justiție – este instanța supremă în România, având sediul în București. Instanta este divizată în trei secții (civilă, penală și contencios administrates și fiscal), Completul de 5 judecători și Secțiile Unite.

Etapele unui proces

Există de asemenea tipuri de acțiuni care sunt judecate doar în prima instanță și în a doua instanță de recurs (ex acțiuni judecate în prima instanță de Curtea de Apel).

În cele din urmă, există proceduri speciale (ex. ordonanța de plată) în cazul în care împotriva deciziei primei instanțe se poate introduce doar o contestație în anulare.

În ceea ce privește competența teritorială, ca o regulă generală, acțiunile trebuie depuse la instanța competentă în aria căreia pârâtul își are domiciliul sau sediul.

Acolo unde legea prevede competență alternativă teritorială între diferite instanțe, părțile pot alege curtea competentă.

Întotdeuna ne sfătuim clienții să discute și să stabilească cu partenerii lor de afaceri, care va fi instanta competentă în cazul unui litigiu.

O acțiune civilă sub valoarea de 200.000 RON

O acțiune civilă cu a valoare mai mare de 200.000 RON

O acțiune administrativă judecată în primă instanță de Curtea de Apel

Pentru mai multe informații privind acest subiect sau orice alte întrebări, vă rugăm să contactați pe: Mag. Raluca Mihaila L.L.M. raluca.cristina.mihaila@nhp.ro.